GLOSAR DE TERMENI:
ISO
DIN
ASTM
EN / IEC / VDE
Termen, abreviere: | Descriere: |
AAE | American Association of Engineers |
Aditiv | O substanta chimica adaugata in cantitati mici unui fluid de baza, pentru a imbunatati proprietatile specifice ale lubrifiantului, cum ar fi rezistenta la imbatranire, lubrifierea, protectia la uzura, protectia impotriva coroziunii etc. |
Aditivi de extrema presiune (EP) | Aditivi care impiedica suprafetele metalice in alunecare sa intre in contact direct, in conditii de presiune extrema. Se combina chimic cu suprafetele metalice, pentru a forma un strat de film care impiedica sudarea si uzura excesiva a pieselor metalice supuse unor sarcini mari. |
AFR | Acronim al Air/ Fuel Ratio |
Agent anti-spumare | Un aditiv care face ca spuma sa se disipeze mai rapid. Favorizeaza combinarea bulelor mici in bule mari, care se sparg mai rapid. |
Agent anti-uzura (AW) | Un aditiv care minimizeaza uzura cauzata de contactul metal-pe-metal. prin formarea unui film pe suprafetele metalice, activat de obicei prin caldura si presiune (AW - Anti Wear). |
AGMA | American Gear Manufacturers Associates / organism de clasificare a uleiurile de angrenaje. |
AHEM | Association of Hydraulic Equipment Manufacturers |
Alchilbenzenul (AB) | O categorie de uleiuri de baza utilizate adesea in compresoarele frigorifice; sunt fara ceara, ofera solubilitate buna cu aditivii si au o buna miscibilitate cu anumiti agenti frigorifici din industria HVAC / R. Au, insa, un indice de vascozitate foarte scazut si prezinta tendinta de a umfla si de a inmuia garniturile de etansare. |
Amelioratori de indice de vascozitate | Aditivi VI (Viscosity Index)care cresc vascozitate unui fluid in domeniul temperaturilor sale de lucru. Ca aditivi sunt folositi polimerii, care datoreaza capacitatea de ingrosare greutatii moleculare mari; se folosesc si in formularea uleiurilor multigrad. |
ANSI | American National Standards Institute |
Antioxidant | O substanta chimica adaugata in cantitati mici intr-un produs petrolier, pentru a-i spori rezistenta oxidativa si a-i prelungi durata de viata. |
API | American Petroleum Institute |
Aromatice | Hidrocarburi cu o molecula continand o structura inelara nesaturata, cu sase atomi de carbon ( C6H6); in general, componentele aromaticele sunt identificate prin prezenta unuia sau mai multor inele benzenice sau prin prezenta unui comportament chimic similar cu cel al benzenului. |
ASLE | American Society of Lubrication Engineers; actualmente numeste Society of Tribologist and Lubrication Engineers (STLE). |
ASME | American Society of Mechanical Engineers |
Asperitate | Proiectie microscopica pe o suprafata metalica care apare, in mod obisnuit, prin procese mecanice de finisare. In mod ideal, lubrifierea ar trebui sa fie suficienta pentru a preveni ca asperitatile de pe fiecare suprafata metalica sa iasa din filmul lubrifiant si sa intre in contact cu alte suprafete metalice. |
ASTM | American Society for Testing Materials and Additives/ metode de analiza, clasificari, procedee |
ATF | Automatic Transmission Fluid |
Baril / Galon | 1 baril =159 litri; 1 galon (SUA)= 3,7835 litri ; 42 galoane =1 baril ; 1 galon Anglia = 4,5459 litri (galon imperial) = volumul a 10 uncii de apa la 68 gr. |
Biodegradabil | Compusi care pot fi descompusi chimic, in special in produse inofensive, prin actiunea microorganismelor vii din mediul inconjurator. |
BOFT | Bearing oil film thickness (grosimea peliculei de ulei) |
BTU | British Termal Unit - energia necesara pt. a creste temperatura unei uncii de apa (0,4536 kg) cu 1°F, in conditii standard; 1 BTU = 0,252 kilocalorii |
Butoi (drum) | container cu o capacitate de 55 galoane americane (aprox.208 litr ) |
Cavitatie | Formarea unui buzunar de aer sau vapori intr-un lichid, care rezulta in mod obisnuit din miscarea rapida a unui obiect solid (cum ar fi o elice sau piston) prin lichid. Spargerea cavitatilor de aer / vapori din lichid cauzeaza microciupituri si uzura metalelor. |
CCT | Test Conradson / Determinarea nivelului de reziduuri de carbon/ testul furnizeaza anumite indicatii in relatie cu cocsul format prin carbonizare; DIN 5155. |
CFC | Clorfluorcarbon |
Clasa de vascozitate ISO | Sistemul de clasificare aprobat de Organizatia Internationala pentru Standarde (ISO) pentru evaluarea vascozitatii unui lubrifiant. |
CNC | Computer Numerical Control - Centru de prelucrare cu programare numerica |
Coroziune | Degradarea si pierderea de metal cauzata de o reactie chimica intre metal si alta substanta, cum ar fi contaminantii dintr-un lubrifiant. |
DEMA | Diesel Engine Manufacturers Association |
Densitatea specifica | Densitatea unei substante impartita la densitatea apei. Apa are o densitate de 1 gram / cm3. Cu cat greutatea specifica a lubrifiantului este mai apropiata de 1, cu atat mai mare este tendinta sa de a absorbi umezeala si a avea o dezagreabilitate redusa. |
Detergent | Aditiv care neutralizeaza chimic contaminantii din ulei, inainte de a deveni insolubili si a se depune, formand namol. Particulele sunt mentinute fin divizate, astfel incat sa ramana in suspensie, dispersate in tot lubrifiantul. |
DEW point | Temperatura la care vaporii raciti incep sa revina la starea lichida. |
Dezemulsionare | Capacitatea lubrifiantului de a se separa de apa. |
Diester | Sunt o categorie de uleiuri de baza utilizate in mod obisnuit in compresoarele de aer cu piston si compresoarele cu palete. Diesterii se amesteca cu majoritatea glicolilor, polialfaolefinelor (PAO) si cu alte fluide. Diesterii ofera o rezistenta excelenta la oxidare, impotriva formarii de lacuri si reziduuri de carbon, asigurand fluidului o durata lunga de viata . Separabilitatea lor fata de apa este inferioara celorlalte uleiuri sintetice, iar indicii lor de vascozitate (VI) scazuti le diminueaza performantele la temperaturi scazute. |
Dilutia vascozitatii | Reducerea vascozitatii lubrifiantului cauzata de contaminarea cu apa sau cu alte substante. |
DIN | Acronim al Deutsches Institut für Normung E.V. |
Dispersant | Un aditiv care mentine contaminantii insolubili dispersati (suspendati coloidial) intr-un lubrifiant, impiedicand particulele sa se acumuleze si sa se depuna. Dispersantii contribuie la prevenirea formarii namolurilor, a lacurilor si a altor depozite. |
DOT | indicativ al lichidelor de frana (acronim al Departament Of Transportation) |
Elastomer | Material din cauciuc sau asemanator cauciucului, folosit pentru garnituri, furtunuri si alte produse. Alegerea unui lubrifiant depinde si de de compatibilitatea dintre lubrifiant si elastomerii folositi la garniturile de etansare. |
Emulgator | Un aditiv care favorizeaza amestecarea apei si a uleiului, pentru a forma o emulsie. Emulsiile au, in general, un aspect tulbure sau laptos. |
Ester | Un compus chimic format in mod obisnuit prin reactia dintre un acid (gras) si un alcool. |
Esterul fosfat | O categorie de stocuri de baza cu o subcategorie de alchili, utilizate in mod obisnuit in fluidele hidraulice ale aeronavelor si o subcategorie de aril, utilizata in mod obisnuit in uleiurile pentru compresoare, fluide hidraulice de productie / extractie a metalelor, generarea de energie electrica in turbine cu abur si gaz. Esterii fosfati au o volatilitate scazuta, stabilitate chimica buna si rezistenta la foc / capacitati bune inhibare a incendiilor. Ele sunt sensibile la umiditate si au compatibilitate selectiva cu garniturile si vopselurile. Acestea pot fi considerate toxice / periculoase in cantitati mari. |
FDA | Food and Drug Administration (USA) |
Fluide greu inflamabile | Lubrifianti utilizati in special la temperaturi inalte sau in aplicatii hidraulice periculoase. Sunt trei tipuri de fluide rezistente la foc: (1) emulsie apa-ulei mineral, in care apa previne arderea uleiului constituent; (2) fluid pe baza de apa si glicoli; (3) fluide nonapoase cu volatibilitate scazuta, ca esterii fosfatici, siliconici si hidrocarburile halogenate. |
Frecare | Rezistenta la miscare pe o suprafata sau printr-o substanta ca urmare a contactului cu o alta suprafata sau substanta. Frecarea prin alunecare este cea care are loc intre doua corpuri solide, in timp ce frecarea fluida este aceea care se produce intre moleculele unui fluid in miscare. Ambele tipuri de frecare pot fi consumatoare de putere si energie, iar frecarea prin alunecare determina aparitia uzurii. |
FTIR | Fourier Transform Infrared Spectroscopy; test in care absorbtia luminii infrarosii este folosita pentru determinare nivelurilor de funingine, sulfati, de oxidare, de nitrooxidare, glicoli, combustibil si a contaminarii cu apa. |
FVA | test specific pentru determinarea microciupiturilor (micro-pitting) pe angrenaje, arbori, etc. |
FZG test | Test german de evaluare a proprietatilor de extrema presiune (EP); un angrenaj cu roti dintate drepte este supus unei serii de teste de cate 15 min, cu marirea la fiecare etapa a sarcinii, pana la aparitia uzurii ( microciupituri) sau pierderea a 10 mg din masa angrenajului; testul presupune 12 etape. |
Gresor (Oiler) | Dispozitiv care asigura lubrifierea; sunt trei tipuri uzuale de gresoare funtionand gravitational:gresor cu picurare (drop feed oiler),care furnizeza in mod controlat lagarelor uleiul dintr-un rezervor, sub forma de picaturi; rata de curgere este controlata printr-o valva (ac obturator, poantou), situata in partea de sus a rezervorului. Gresorul sau ungatorul cu fitil (wick-feed): uleiul curge printr-un fitil si picura prin capatul fitilului in lagarul de uns; alimentarea este reglata prin numarul de fasii / suvite ale fitilului, fie variind presiunea asupra fitilului, fie ridicand sau scazand nivelul uleiului. In gresorul butelie (bottle-feed oiler), un vacuum aplicat in partea de sus a recipientului va impiedica fluidul sa iasa afara; pe masura ce mici bule de aer intra in recipient, vaacumul se reduce si o cantitate mica de ulei intra in lagar sau este adaugat la un rezervor, de unde lagarul este lubrifiat printr-un fitil. |
HEES | Uleiuri hidraulice pe baza de esteri sintetici. |
HEPG | Uleiuri hidraulice pe baza de poliglicoli. |
HETG | Uleiuri hidraulice pe baza de ulei vegetal. |
Hidrocarbura | Un compus de hidrogen si carbon, dintre care produsele petroliere sunt exemple tipice. Uleiul petrolier este in general grupat in doua parti: naftenicii poseda o proportie mare de molecule ciclice nesaturate; parafinicele poseda o proportie scazuta de molecule ciclice nesaturate. Compus chimic format numai din carbon si hidrogen ( aciclice=grasa sau alifatica / alifatica/aromatica( derivate din benzen) /olefinica / parafinica (=aciclica saturata, fara legaturi duble intre atomii de carbon, liniara sau ramificata. |
Hidrocarbura sintetica | O categorie de stocuri de baza utilizate in mod obisnuit in uleiurile de motor si alte aplicatii pentru automobile, fluide hidraulice, compresoare de aer, lichide ale pompelor si fluide pentru lanturi si unelte. Acestea ofera stabilitate termica si oxidare excelenta, lubrifiere si separare a apei, dar nu se vor amesteca cu glicoli. |
Hidrocracare in doua etape | Un proces de rafinare care utilizeaza hidrogen de inalta presiune pentru a se descompune si pentru a reforma majoritatea sau toate moleculele aromatice in structuri chimice preferate si a elimina practic toate sulful si azotul din ulei, creand o structura chimica mult mai stabila si un fluid care este de 99,9% pur. |
Hidroliza | Reactie intre sarurile unui acid tare si o baza slaba, sau ale unui acid slab si o baza tare si apa, prin care sarurile se transforma in acidul si in baza din care s-au format. |
Hidrotratare | Proces folosit pentru a realiza uleiuri de baza pentru lubrifianti. in acest proces, uleiurile de baza sunt aditivate cu hidrogen, in prezenta unui catalizator, la o temperatura foarte ridicata (427 °C) si o presiune (220 bar). Procesul elimina impuritatile si hidrocarburile nesaturate. |
Higroscopice | Descrierea unor substante, cum ar fi anumiti lubrifianti, care au capacitatea de a absorbi si de a retine umiditatea. |
HVI | acronimul High vascosity Index, indice inalt de vascozitate; se considera ca un ulei este de tip HVI daca valoarea VI este mai mare de 95. |
IEC | International Electrotechnical Commission |
Indicele de vascozitate (VI) | Indicele de vascozitate (VI- vascosity Index sau indice D.D - Dean -Davies) este o masura a schimbarii vascozitatii unui fluid cu temperatura; se stabileste in raport cu doua uleiuri etalon - unul cu o variatie foarte mica a vascozitatii cu temperatura (indice 100) si celalalt cu o variatie foarte mare (indice 0 ). Cu cat VI este mai mare, cu atat schimbarea vascozitatii cu cresterea temperaturii este mai mica; se exprima ca numar (ex. 90 – VI pentru un ulei hidraulic tip sau 150 – VI pentru un ulei hidraulic HVI). Valoare indicelui de vascozitate depinde de natura hidrocarburilor componente din ulei; indicele de vascozitate poate fi ameliorat prin adaugarea in ulei a aditivilor avand ca baza polimeri liniari (poliizobutena, polialchil stiren, polimetacrilati). |
Inhibitor de coroziune | Un aditiv care protejeaza suprafetele metalice lubrifiate impotriva atacului chimic al apei sau a altor contaminanti. |
Inhibitor de rugina | Aditiv lubrifiant pentru protejarea componentelor feroase (fier si otel) de rugina cauzata de contaminarea cu apei sau cu alte materiale rezultate din degradarea uleiului. Anumiti inhibitori de rugina functioneaza similar cu inhibitorii de coroziune, prin formarea de pelicule inerte pe suprafetele metalice. Alti inhibitori ai ruginei absorb apa prin incorporarea ei intr-o emulsie apa-in-ulei, astfel incat doar uleiul atinge suprafetele metalice. |
Inhibitor de spuma | Un aditiv care face ca spuma sa se disipeze mai rapid; favorizeaza combinarea bulelor mici in bule mari, care se sparg mai usor. |
ISO | International Standard Organization. Vascozitatea ISO este cea mai folosita ( mm2/s sau cSt - centiStokes, la 40 ˚C si 100 ˚C ). Sunt 18 vascozitati, definite de cate un numar care indica numarul intreg cel mai apropiat de valoarea de mijloc. |
ISO VG | numar indicand vascozitatea cinematica a unui fluid, la 40 ˚C ( exprimata in mm2/s sau cSt ) conform ISO (International Standard Organization); ex.: ISO VG 46 |
ISO VG | VG: acronim al Viscosity Grade; ISO VG: numar indicand vascozitatea cinematica a unui fluid, la 40 ˚C ( exprimata in mm2/s sau cSt ) conform ISO (International Standard Organization); ex.: ISO VG 46 |
Lac (varnish) | Depozit rezultat din oxidarea si polimerizarea combustibililor si lubrifiantilor. |
LEGEA 387 / 2003 | Reglementeaza produsele si tehnologiile cu dubla utilizare, supuse regimului de control ( ex.continutul de substante periculoase, din care se pot crea explozibili, de ex. TEA) |
LS | abreviere pentru uleiurile de transmisie hipoida Limited Slip |
LSA | abreviere pentru uleiurile de transmisie hipoida Limited Slip Axle |
Lubricitate | Capacitatea unei substante de a reduce frecarea. |
Lubrifiere hidrodinamica | Tip de lubrifiere efectuat numai prin actiunea de antrenare dezvoltata de culisarea unei suprafete peste alta, in contact cu un ulei. Aderenta la suprafata in miscare atrage uleiul in zona de inalta presiune dintre suprafete, iar vascozitatea intarzie tendinta de a evacuare a uleiului. Daca presiunea dezvoltata de aceasta actiune este suficienta pentru a separa complet cele doua suprafete, se spune ca se spune ca predomina lubrifierea in pelicula de fluid. |
Lubrifiere la limita | O forma de lubrifiere eficienta in absenta unui film de lichid complet. Este posibila prin includerea anumitor aditivi in uleiul de lubrifiere, care impiedica frecarea excesiva prin formarea unei pelicule a carei rezistenta este mai mare decat cea a uleiului in sine. Acesti aditivi includ agenti de lubrifiere, uleiuri compuse, agenti anti-uzura (AW) si agenti de extrema presiune (EP). |
LVI | Indice de vascozitate mic (Low vascosity Index), VI tipic sub 40. |
MFL | Multifunctional Lubricants - lubrifianti multifunctionali |
Miscibil | Capabile sa fie amestecate in orice concentratie fara separarea fazelor. |
Naftenic | Uleiul brut asfalt sau "acru". Are o fluiditate scazuta la temperaturi scazute, ca rezultat al unui indice de vascozitate (VI) scazut. Are bune proprietati de solventa. |
NEC | National Electrical Code |
NEMA | National Electrical Manufacturers Association |
NFPA | National Fluid Power Association |
NLGI | National Lubricating Grease Institut; clasifica unsorile în clase de consistenţa NLGI în funcţie de durata de penetrare în piua. |
NSF / USDA – Norme pentru lubrifiantii de calitate alimentara | NSF - National Sanitation Foundation / USDA - United States Departament of Agriculture; sunt trei categorii de cerinte, iar ingredientele unui lubrifiant determina incadrarea in una sau alta dintre aceste categorii: Fluide care indeplinesc cerintele pentru aplicatiile H1 pot fi utilizate in mediile de procesare a alimentelor in care este posibil un contact accidental cu alimentele, hrana, furajele, etc.. Fluidele care indeplinesc cerintele aplicatiilor H2 pot fi utilizate pe echipamente si pe componente ale masinilor in locuri unde nu exista posibilitatea contactului cu alimentele. Fluidele care indeplinesc cerintele pentru aplicatiile H3 sunt de obicei uleiuri comestibile si sunt adesea folosite pentru a preveni rugina pe carlige, carucioare si alte echipamente similare. |
Numarul de neutralizare | O indicatie a aciditatii sau bazicitatii (alcalinitatii) unui ulei. Numarul de neutralizare este exprimat in miligrame de hidroxid de potasiu sau acid clorhidric necesar pentru a neutraliza orice acid sau baza intr-un gram de ulei. Testul cu numarul total de acid (TAN) utilizeaza hidroxid de potasiu ca agent de neutralizare, iar testul cu numarul total de baza (TBN) utilizeaza acidul clorhidric ca agent de neutralizare. |
OEM | Original Equipment Manufacturers / aprobarile fabricantului. |
Onctuozitatea | Proprietate a unui lubrifiant de a mentie un film continuu sau un film a carui continuitate se reface continuu, intre doua suprafete care aluneca una peste alta, la presiune inalta; cu cat e mai mica frecarea, cu atat este mai mare onctuozitatea. |
Oxidare | Forma de deteriorare chimica la care sunt supuse toate produsele petroliere, din cauza adaugarii de atomi de oxigen. Este accelerata la temperaturi mai mari de 70 °C, cu dublarea ratei de oxidare cu fiecare crestere de 20 ° F. In combustibili si uleiuri lubrifiante, oxidarea produce namoluri, lacuri, gume si acid, toate fiind nedorite. |
PAG | Polyalkylene Glycols - polialchilenglicoli |
PAH | Polyaromatic Hydrocarbons |
Parafinice | Acesta este cel mai comun tip de ulei de baza in productie. Are un punct slab de curgere datorita tendintei de a forma lanturi de molecule de ceara. De obicei are stabilitate excelenta la oxidare si un indice de vascozitate ridicat. |
PCB | Bifenili policlorurati, o clasa de substante chimice sintetice, formata dintr-o serie de compusi, incepand cu bifenilul monoclorurat si terminand cu bifenilul decaclorurat. PCB nu apar in mod natural in petrol, dar au fost gasiti ca si contaminant in uleiul folosit. PCB au fost clasificati ca fiind periculosi pentru sanatate si orice ulei contaminat trebuie manipulat in concordanta cu legile nationale si internationale. |
PCT | Trifenili policlorurati |
PE | Pentaerythritol |
Penetrometru | Dispozitiv care masoara adancimea pana la care poate patrunde, intr-un bitum sau o unsoare consistenta, un con sau un ac standardizat; |
pH | pH vine din franceza, este acronimul ‘’puissance Hydrogène’’ - puterea hidrogenului. Inseamna cantitatea de ioni de hidrogen (H+) si hidroxid (OH-) care sunt dizolvati intr-o solutie. Un pH egal cu 7 indica o solutie neutra (concentratiile de hidroxid si hydrogen sunt egale). O concentratie mai mare a ionilor de conduce la o solutie este acida (ph-ul este intre 0 si 7), in timp ce o concentratie mai mare de ioni de hidroxid indica o apa alcalina (valoare pH-ului este in intervalul 7-14). Scala pH-ului este logaritmica ; pH este simbolul pt.logaritmul zecimal cu semn schimbat al concentratiei ionilor de hidrogen dintr-o solutie), cu alte cuvinte un pH de 6 este de 10 ori mai acid decat un pH de 7. Un pH de 5 este de 100 de ori mai acid decat unul de 7 si asa mai departe. In cazul emulsiilor de racire/lubrifiere folosite in procesele de prelucrari mecanice, un pH > 8.0 este cerut pentru a inhiba coroziunea fierului si aliajelor feroase. |
POE | Poliesteri |
Polialchilen glicol (PAG) | Categorie de stocuri de baza utilizate in mod obisnuit in lubrifiantii pentru compresoare pentru aer si gaz, compresoare de aer conditionat pentru automobile, in lubrifiantii pt. industria textila si in uleiurile marine. Sunt disponibile in tipuri solubile in apa, insolubile in apa si alimentare; au indice de vascozitate(VI) foarte mare. |
Polialfaolefine (PAO) | Categorie de stocuri de baza utilizate adesea in lubrifiantii pentru compresoare de aer, uleiuri de motor, lichide de transmisie si lubrifianti pentru angrenaje. Acestea ofera o rezistenta excelenta la oxidare pentru o durata de viata foarte lunga, indicii de vascozitate foarte mari pentru o lubrifiere imbunatatita la temperaturi ridicate si la temperaturi scazute, o compatibilitate excelenta la etansare si o separare excelenta a apei. Nu sunt compatibile cu glicolii si alte substante chimice de specialitate. Ei au o solubilitate limitata la aditivi. |
Poliol Esteri (POE) | Categorie de stocuri de baza utilizate in mod obisnuit in lubrifiantii pentru compresoare de aer si de refrigerare, motoare de avioane cu reactie, sisteme hidraulice si, in general, in lubrifiantii supusi la schimbari mari de temperatura. Sunt compatibile cu cele mai multi lubrifianti non-siliconici. Ofera o rezistenta excelenta la formarea de reziduuri de carbon si la oxidare, asigurand o viata lunga lubrifiantului. Au o fluiditate excelenta la temperaturi scazute si asigura o protectie sporita la temperaturi ridicate; au, insa, tendinta higroscopice. |
PPM | Parts per Million (parti pe milionime din greutate) ; 1 ppm= 0.0001%;100 ppm = 0.01%; 10000 ppm = 1% |
Presiunea de vapori | Indicator al volatilitatii unui lichid/ presiunea vaporilor in contact cu lichidul din care provin, intr-un vas inchis, in anumite conditii de temperatura. |
Presiunea de vapori | Masura a volatilitatii unui lichid. Cu cat este mai mare presiunea de vapori la o temperatura standard de testare, cu atat este mai volatila proba. |
PTFE | Teflon, politetrafluoretilena. In prezent este unul din cei mai utilizati aditivi de pe piata; Aditivul este compus din PTFE atomizat, in suspensie intr-un ulei sintetic foarte fluid (SAE 50). |
Punctul de aprindere (flash point) | Temperatura cea mai scazuta la care vaporii dintr-o proba de produs petrolier sau de alt lichid combustibil vor licari in prezenta unei surse de aprindere. Fenomenul poate fi vazut sub forma unei mici scantei la suprafata lichidului. |
Punctul de aprindere COC | Punctul de aprindere in cupa deschisa, metoda Cleveland Open Cup (ASTM D92); punctul de aprindere al substantei chimice este temperatura cea mai scazuta la care o mica flacara de testare care trece pe suprafata lichidului determina aprinderea vaporilor. |
Punctul de aprindere PMCC | Punctul de aprindere in cupa inchisa, metoda Pensky-Martens Closed Cup (ASTM D93); este cea mai mica temperatura la care aplicarea unei surse de aprindere determina aprinderea vaporilor unei probe. |
Punctul de foc (fire point) | Temperatura cea mai scazuta la care un lichid combustibil se va aprinde cu flacara, in prezenta unei surse externe de aprindere – o flacara deschisa. Pentru atingerea punctului de foc, din punctul de aprindere, este necesara o incalzire suplimentara foarte mica. Conform DIN ISO 2592, este temperatura minima la care concentratia de vapori ai unui combustibil lichid este suficient pentru a sustine combustia prin flacara pentru cel putin 5 secunde. La punctul de aprindere (flash point), care apare la o temperatura mai scazuta, o substanta se va aprinde pentru scurt timp, dar vaporii nu pot fi generati la o rata care sa mentina focul. Cele mai multe fise tehnice ale produselor de lubrifiere vor indica doar punctele de aprindere ale materialelor. Desi, in general, se presupune ca punctele de foc sunt cu aproximativ 10 ° C mai mari decat punctele de aprindere (flash point), testarea punctului de foc este critic din punct de vedere al sigurantei in exploatare.Testarea punctului de foc se efectuează prin intermediul aparatului de cupa deschisa – metoda Cleveland Open Cup. |
Punctul de curgere | Punctul de curgere indica temperatura cea mai joasa la care un ulei isi pierde proprietatile de curgere. Determinarea punctului de curgere se face prin metoda ASTM D 97. |
Punctul de picurare (dropping point) | Temperatura la care o unsoare trece de la o stare semi solida la o stare lichida, in conditii de testare specifice; DIN ISO 2176. |
Rata de filtrare absoluta | Diametrul celei mai mari particule sferice care va trece printr-un filtru in conditii specifice. Este un indicator pentru elementele filtrante. |
Refractometru | Aparat pentru masurat indicele de refractie (n) al unei substante, in special lichide |
Reziduuri de carbon | Materialul cocsat format dupa ce uleiul de lubrifiere a fost expus la temperaturi ridicate. |
Rezistenta dielectrica | Masura in care un fluid poate rezista la o tensiune electrica, fara a se deteriora. Rezistenta dielectrica este masurata ca tensiunea minima la care un arc electric care trece printr-un fluid determina deteriorarea fluidului. O rezistenta dielectrica ridicata poate indica faptul ca un fluid este un buc izolator electric, in timp ce o rezistenta dielectrica mica ar putea semnala ca un fluid este contaminat cu apa. |
Rezistenta filmului (lubricitate) | Masura in care un lubrifiant este capabil sa impiedice zgarierea sau griparea suprafetelor metalice. |
SAE | Society of Automotive Engineers /organizatie care deserveste industria de automobile/ indica vascozitatea unui ulei de motor. |
Silicon | O categorie de stocuri de baza cu trei subcategorii: 1. siliconii dimetil rezista la umiditate si unele substante chimice si sunt ideale pentru sarcini mici si viteze reduse. 2. Fenilmetil siliconii rezista umezelii, oxidarii si coroziunii si sunt ideali pentru sarcini joase pana la moderate si viteze moderate pana la mari. 3. Fluorosiliconii, utilizati in mod obisnuit in medii chimice si solvente severe, sunt ideali pentru sarcini moderate, la viteze moderate pana la mari. |
Sludge (namol) | Depozit format din produsele de descompunere provenite de la combustibil, ulei si particule din surse externe sistemului. |
Solvent | Compus chimic avand capacitatea de a dizolva o substanta data.Cei mai cunoscuti solventi pe baza de petrol sunt: white spirits, xilen, toluen, hexan, heptan si naften. Solventii de tip aromatic au cea mai buna capacitate de dizolvare dintre cei organici,urmati de naftenici si parafinici. In majoritatea aplicatiilor solventul dispare, mai ales prin evaporare, dupa ce s-a consumat procesul. Rata de evaporare a unui solvent este o caracteristica de fabricatie foarte importanta. |
Solventa | Capacitatea unei substante de a se dizolva intr-o solutie care produce un amestec fizic omogen. Gradul de solventa variaza impreuna cu viteza de dizolvare, in functie de gradul de incalzite a solutiei. |
Spumare | Reactie posibila a unui ulei amestecat cu aer. Aerul antrenat, prin formarea de bule, conduce la reducerea rezistentei peliculei si la reducerea performantelor lubrifiantului. |
Stabilitate hidrolitica | Capacitatea unui lubrifiant de a rezista la descompunerea chimica in prezenta apei (o stare cunoscuta sub numele de hidroliza). |
Stabilitate hidrolitica | Capacitate a aditivilor si a anumitor lubrifianti sintetici de a rezista la descompunere chimica (hidroliza)in prezenta apei. |
Stabilitate oxidativa | Rezistenta unui produs petrolier la oxidare, marind astfel potentialul sau de service sau o durata de depozitare. Deoarece durata de viata a multor lubrifianti poate depasi un an, simularile sunt folosite pentru a arata timpul necesar pentru ca un esantion sa dezvolte un grad specific de oxidare in conditii accelerate. |
Stabilitate termica | Capacitatea de a rezista la degradarea chimica, in conditii de functionare la temperaturi ridicate. |
Stabilitate termica | Capacitatea unui combustibil sau lubrifiant de a rezista oxidarii la temperaturi mari de operare. |
Stoc de baza (ulei de baza) | Uleiul de petrol rafinat, care poate fi amestecat cu alte substante de baza si / sau suplimentat cu aditivi pentru a face lubrifianti. |
Stresul de forfecare | O unitate de forta de frecare depasita prin alunecarea unui strat de fluid de-a lungul celuilalt. Aceasta este de obicei masurata in kilograme pe picior patrat, cu kilograme reprezentand forta de frecare si picioare patrate reprezentand aria de contact dintre straturile de alunecare. |
Studiul de lubrifiere | O examinare a riscurilor potentiale legate de contaminarea alimentelor legate de lubrifiere intr-o instalatie, efectuata in general ca parte a unui plan HACCP (analiza de pericol si punct de control critic). |
SUS | Vascozitate Saybolt Universal Seconds (SUS) - este timpul ( in sec.) pentru ca 60 mililitri de ulei sa curga printr-un orificiu standard, la o temperatura data (ASTM D88-56.) |
TAN | Total acid number |
TAN - Numarul de acid total | Test care utilizeaza hidroxid de potasiu (KOH) ca agent de neutralizare pentru a masura aciditatea unui ulei. Rezultatul este exprimat in miligrame de hidroxid de potasiu necesar pentru a neutraliza acidul dintr-un gram de ulei. |
TBN | Total base number |
TBN - Numarul de baza total | Un test care utilizeaza acidul clorhidric (Hcl) ca agent de neutralizare pentru a masura bazicitatea (alcalinitatea) unui ulei. Rezultatul este exprimat in miligrame de acid clorhidric necesar neutralizarii unui gram de ulei. |
TEA | Trietanol amina; aditiv de protectie anticoroziva. |
Temperatura de autoaprindere | Temperatura minima la care un lichid combustibil va izbucni in flacara, fara ajutorul unei surse externe de aprindere. Aceasta temperatura este, in mod tipic, cu cateva sute de grade mai mare decat punctul de aprindere (flash point) si punctul de ardere (fire point). |
Temperatura de fierbere | Temperatura la care presiunea de vapori a unui lichid egaleaza presiunea atmosferica; la acest punct apar bulele de vapori care se elibereaza la suprafata lichidului. |
Tensiunea superficiala | Forta de coeziune are actioneaza intre moleculele lichidului, care determina ca suprafata sa se contracte si sa preia o forma sferica, asemanatoare unei membrane elastice intinse.Forta se numeste tensiune superficiala si se masoara in N/m sau dyne/cm. Proprietatile superficiale ale unui lubrifiant au deosebita importanta in fenomenul de ungere, emulsionare , spumare etc. si sunt puternic influentate de prezenta grupelor polare. Cu cit tensiunea superficiala este mai mica cu atit uleiul are proprietati de ungere mai bune deci , octuozitatea lui creste . Imbunatatirea calitatilor de ungere ale uleiurilor se realizeaza cu aditivi, substante organice si anorganice care se adauga uleiurilor in cantitati mici . Compusii organici cu grupe polare folosite pentru marirea octuozitatii sunt acizi grasi , acid stearic si acid oleic . Compusi anorganici utilizati ca aditivi: PbS, FeS , grafit etc. Se va urmari efectul aditivilor asupra tensiunii superficiale . Masurarea tensiunii superficiale se face cu ajutorul stalagmometrului Traube. |
Testul cu patru bile (4 Ball Test) | Sunt doua proceduri de testare pe acelasi principiu. Testul de uzura cu patru bile este folosit pentru a determina proprietatile relative de uzura ale lubrifiantilor care functioneaza in conditii de lubrifiere la limita. Testul de extrema presiune cu patru bile este conceput pentru a evalua performanta in cazul unor incarcari mult mai mari. |
Testul de uzura FZG | Test de evaluare a caracteristicilor anti-uzura si a capacitatilor de incarcare a lubrifiantilor de transmisie.Google Traducere pentru companii:Translator ToolkitInstrumentul de traducere a site-urilor web |
Timken- Testul de extrema presiune (Timken OK Test de incarcare) | Test de determinare a capacitatile de extrema presiune (EP) ale unui lubrifiant. Masoara sarcina cea mai mare pe care un lubrifiant o poate sustine fara sa inregistreze blocul de testare. Rezultatele pot fi exprimate in kilograme sau kilograme. |
Tri-ester | Un compus care contine trei grupari esterice. (Un ester este un compus chimic format in mod obisnuit prin reactia dintre un acid si un alcool.) |
TRIBOLOGIE | Tribologia (Tribos = frecare, limba greaca) domeniu multidisciplinar al stiintelor tehnice, care are ca obiect: cercetarea legitatilor generale ale proceselor de frecare si uzare si, ca urmare ale acestora - fenomenele mecanice, fizice si chimice ce au loc in contactul suprafetelor interactionate in miscarea relativa; elaborarea teoriilor si metodelor de evaluare ale acestor fenomene, precum si elaborarea de perspectiva a materialelor suprafetelor active ale tribosistemelor si organelor de lucru ale masinilor si mecanismelor, pentru marirea fiabilitatii si duratei de exploatare a acestora; studierea utilizarii lubrifiantilor, aditivilor, acoperirilor, precum si a metodelor de prelucrare a suprafetelor active cu plasma, chimico-termice, laser, prin radiatie si alte tehnologii de prelucrare, care permit cresterea rezistentei la uzura a triboelementelor. |
Tribologie | Tribos = frecare (limba greaca).Tribologia este ştiinţa interacţiunii suprafeţelor în mişcare si a studiului consecinţelor ce decurg din aceasta interacţiune- fenomenele de frecare si uzura. |
Ulei de baza | Produs de baza sau amestec, utilizat ca ingredient inert in fabricarea lubrifiantilor auto si industriali. |
Ulei mineral | Orice ulei derivat dintr-o sursa minerala, cum ar fi petrolul. |
Uleiuri de compresoare | Sunt conform DIN 51506 - acopera o arie de 5 clase de uleiuri minerale si aditivi VB, VB-L, VC, VC-L, si VD, in functie de temperatura aerului evacuat ( 140-220 gr.C) |
Uleiuri hidraulice | H - cel mai simplu ulei hidraulic, de regula neaditivat / HL = H+aditivi anticoroziune si de rezistenta la imbatranire (DIN 51524-1); HLP = HL+aditivi antiuzura (DIN 51524-2); HVLP = HLP+ un indice de vascozitate mai mare (VI) (DIN 51524-3); HLPD = HLP + aditivi detergenti si de dispersie. |
Uleiuri hidraulice biodegradabile | Tipuri: HEPG - pe baza de poliglicoli ; HETG - pe baza de ulei vegetal ; HEES - pe baza de esteri sintetici |
Ungere | Controlul frecarii si uzurii intre doua suprafete in miscare si contact, prin plasarea intre ele a unei substante care reduce frictiunea. |
Unsoare | Unsorile sunt lubrifianţi consistenţi, care au în compoziţaia lor un agent de ingrosare (sapun metalic) un ulei lichid (ulei de baza, de exemplu ulei mineral sau ulei sintetic) si aditivi (adaosuri, de exemplu aditivi impotriva coroziunii si a imbatranirii sau agenti care maresc rezistenta lubrifiantului la presiune). |
USDA | United States Departament of Agriculture |
Vascozitatea cinematica | se mai numeste coeficient de vascozitate cinematica si este timpul necesar pentru ca o cantitate determinata de ulei sa curga printr-un tub capilar sub actiunea gravitatii.Unitatea de masura a vascozitatii cinematice este stoke sau centistoke (1/100 dintr-un stoke). VC poate fi definita ca si raportul dintre vascozitatea dinamica ( absoluta ) ( in centipoise ) si densitatea fluidului, ambele la aceeasi temperatura. Se masoara cu vascozimetre Engler,Saybolt si Redwood ) |
Vascozitatea | Vascozitatea este rezistenta opusa de un lichid la deplasarea unuia din straturile sale in raport cu altul (rezistenta la curgere ), datorită frecării straturilor moleculare în mişcare. Rezistenţa este cu atat mai mare cu cat lichidul este mai vascos. Vascozitatea reprezintă o caracteristică a fiecărui lichid si variaza invers cu temperatura, in consecinta valoarea sa nu este relevanta decat la o anumita temperatura. Vascozitatea se exprima in principal in trei moduri: - vascozitatea dinamică (η) a cărei unitate de măsură este Poise (P). Uzual se foloseste un submultiplu numit centipoise: 1P=100cP; 1cP este vascozitatea dimanica a apei distilate la 20,2˚C. - vascozitatea cinematică (ν) se defineşte ca raport dintre vascozitatea dinamica si densitatea acestuia la aceeaşi temperatură; se exprima in Stoke (St) sau cm2/s; in fisele tehnice ale produselor de lubrifiere se utilizeaza in principal submultiplul centiStoke (cSt) sau mm2/s. De exemplu, vascozitatea cinematica a apei la 20˚C = 1mm2/s = 1cSt. -vascozitatea convenţională sau relativă se defineşte ca fiind vascozitatea lichidului de analizat în raport cu vascozitatea lichidului de referinţă - de obicei apa: η = η/ηr. Alte sisteme de masurare a vascozitatii : Saybolt Universal Seconds (SUS), Saybolt Furol, Engler si Redwood (UK) . Determinarea vascozitatii dinamice, cinematice sau conventionale se face cu ajutorul vascozimetrelor (Saybolt, Redwood, Engler, Hoppler, reo-vascozimetrul, Ubbelhode). |
VDK | Constanta vascozitate*densitate. |
VCI | Vapor Corrosion Inhibitor - inhibitori de coroziune sub forma de vapori |
VI – Indicele de vascozitate | Indicele de vascozitate (vascosity index) este o masura a schimbarii vascozitatii unui fluid cu temperatura. Cu cat VI este mai mare, cu atat schimbarea vascozitatii cu temperatura este mai mica. Pentru determinarea indicelui de vascozitate, se masoara vascozitaea la doua temperaturi, la 40 ° C si la 100 ° C. |
VOC | Volatile Organic Compounds - compusi organici volatili |
VKA | Sarcina VKA: moderata - presiunea de contact pe dinti < 500 N/mm2 si viteza max. de alunecare mai mica decat 1/4 viteza tangentiala of pitch cylinder; mare : daca este >500 N/mm2 si vit.de alunecare > 1/3 din cea tangentiala |
Volatilitatea | Proprietate a unui lichid, care defineste caracteristicile sale de evaporare. Cand ajunge la o anumita temperatura, lichidul incepe sa piarda o parte dintre moleculele uşoare, care se evapora, si pastreaza moleculele grele. Acest proces, in cazul uleiurilor, duce la cresterea vascozitatii, facand ca acestea sa circule mai greu prin circuitul de lubrifiere, si conduce la un consum sporit de ulei. Metoda internationala de masurare a volatilitaţii este ASTM D-5800 (NOACK)care presupune incalzirea uleiului 150° C pentru o ora. Rezultatele se exprima in procente de pierdere a greutatii. |
ISO - acronim al International Organization for Standardization
ISO 2137 | Produse petroliere; unsori lubrifiante; determinarea penetrarii conului de test. |
ISO 2160 | Produse petroliere; corozivitatea pe cupru; testul pe benzi de cupru. |
ISO 2176 | Produse petroliere; determinarea punctului de picurare a unsorilor. |
ISO 2592 | Produse petroliere; determinarea punctelor de aprindere si de ardere, prin metoda COC - Cleveland Open Cup. |
ISO 2909 | Produse petroliere; determinarea indicelui de vascozitate din vascozitatea cinematica. |
ISO 3016 | Produse petroliere; determinarea punctului de curgere. |
ISO 3448 | Lubrifianti lichizi industriali; vascozitatea ISO; clasificare. |
ISO 4406 | Fluide hidraulice de putere; fluide; metoda de codificare a nivelului de contaminare cu particule solide. |
ISO 6743-1 | Lubrifianti, uleiuri industriale si produse asociate (clasa L); clasificare; familia A (pierderile totale din sisteme). |
ISO 6743-4 | Lubrifianti, uleiuri industriale si produse asociate (clasa L); clasificare;familia H (sisteme hidraulice). |
ISO 6743-6 | Lubrifianti, uleiuri industriale si produse asociate (clasa L); clasificare; familia C (angrenaje). |
ISO 6743-9 | Lubrifianti, uleiuri industriale si produse asociate (clasa L); clasificare; familia X (unsori). |
ISO 6743-11 | Lubrifianti, uleiuri industriale si produse asociate (clasa L); clasificare; familia P (unelte pneumatice). |
DIN - acronim al Deutsches Institut für Normung ( Institutul German pentru Standardizare)
DIN 51354 | Testarea lubrifiantilor; testarea mecanica prin metoda FZG pentru angrenaje; metoda A/8,3/90 pentru uleiuri lubrifiante. |
DIN 51355 | Testarea lubrifiantilor; testarea uleiurilor pentru proprietatile de inhibare a coroziunii pe oteluri, in prezenta apei; metoda A si B. |
DIN 51381 | Testarea uleiurilor de regulatoare si a fluidelor hidraulice; determinarea proprietatilor de dezaerare. |
DIN 51389-2 | Testarea lubrifiantilor; testarea mecanica a fluidelor hidraulice prin metoda pompa - vana ; metoda A pentru fluide hidraulice anhidre. |
DIN 51513 | Lubrifianti; uleiuri lubrifiante de tip B; cerinte minime. |
DIN 51502 | Lubrifianti si produse asemanatoare; denumirea lubrifiantilor si marcarea ambalajelor. |
DIN 51517-1 | Uleiuri lubrifiante de tip C; cerinte minime. |
DIN 51517-3 | Uleiuri lubrifiante de tip CLP; cerinte minime. |
DIN 51524-2 | Fluide de presiune; ulleiuri hidraulice HLP; cerinte minime. |
DIN 51558-1 | Testarea produselor petroliere; determinarea cifrei de neutralizare; titrarea prin indicatorul de culoare. |
DIN 51559-1 | Testarea uleiurilor minerale; determinarea cifrei de saponificare; cifra de saponificare >2; titrarea prin indicatorul de culoare. |
DIN 51562 | Vascometrie; masurarea vascozitatii cinematice. |
DIN 51587 | Testarea lubrifiantilor; determinarea comportamentului la imbatranire al uleiurilor pentru turbinele cu abur si a uleiurilor hidraulice aditivate. |
DIN 51599 | Determinarea capacitatii de dezemulsifiere a uleiurilor lubrifiante, prin metoda agitatiei. |
DIN 51757 | Testarea produselor petroliere si a produselor inrudite; determinarea densitatii. |
DIN 51759-1 | Testarea produselor petroliere; determinarea efectelor corozive pe cupru; banda de cupru. |
DIN 51802 | Testarea proprietatilor de inhibare a coroziunii ale unsorilor, prin metoda SKF-Emcor. |
DIN 51805 | Determinarea presiunii de curgere a unsorilor lubrifiante, prin metoda Kesternich. |
DIN 51807 | Testarea lubrifiantilor; testarea comportamentului unsorilor in prezenta apei. |
DIN 51818 | Clasificarea consistentei unsorilor lubrifiante; gradele NLGI. |
DIN 51821-2 | Testarea unsorilor lubrifiante folosind masina de testare a unsorilor pentru rulmenti FAGFE9; metoda A/1500/6000. |
DIN 51825 | Unsori lubrifiante de tip K; clasificare si cerinte. |
DIN 51826 | Unsori lubrifiante de tip G; cerinte. |
ASTM - acronim al American Society for Testing Materials and Additives / metode de analiza, clasificari si procedee:
ASTM D 92 | Testarea punctului de inflamabilitate si a punctului de ardere prin metoda Cleveland cupa deschisa. |
ASTM D 94-02 | Metoda de testare a cifrei de saponificare pentru produsele petroliere. |
ASTM D 97 | Metoda de testare a punctului de curgere pentru produsele petroliere. |
ASTM D 130 | Metoda de testare pentru detectarea coroziunii pe cupru a produselor petroliere, prin testul pe banda de cupru. |
ASTM D 217 | Metoda de testare a gradului de penetratie al unsorilor lubrifiante, cu ajutorul conului. |
ASTM D 445 | Metoda de testare a vascozitatii cinematice a lichidelor transparente sau opace. |
ASTM E 659 | Metoda de testare a temperaturii de autoaprindere a produselor chimice lichide. |
ASTM D 664 | Metoda de testare a TAN -gradulu de aciditate (nivelul oxidarii ) al produselor petroliere prin titrare voltmetrica/ potentiometrica. |
ASTM D 665 | Metoda de testare pentru caracteristicile anti coroziune ale unui ulei mineral contaminat cu apa. |
ASTM D 874 | Metoda de testare pentru cenusile sulfatate rezultate din uleiurile lubrifiante si aditivii incorporati. |
ASTM D 892 | Metoda de testare pentru caracteristicile antispumare ale uleiurilor lubrifiante. |
ASTM D 942 | Testarea stabilitatii la oxidare a unsorilor lubrifiante, prin metoda bombei cu oxigen. |
ASTM D 943 | Metoda de testare pentru caracteristicile antioxidare ale uleiurilor contaminate. |
ASTM D 974 | Metoda de determinare prin titrare cu coloroindicare a concentratiei de acid - TAN (Total Acid Number - cantitatea de baza, exprimata in miligrame de hidroxod de potasiu -KaOH)-necesara pentru neutralizarea acidului dintr-un gram de mostra) sau a TBN (Total Base Number - numarul de miligrame de KOH echivalent cu nivelul de acid cerut pentru a neutraliza compusii alcalini dintr-un gram de ulei). |
ASTM D 1264 | Metoda de testare a caracteristicilor de rezistenta la apa ale unsorilor lubrifiante. |
ASTM D 1298 | Determinarea densitatii si a densitatii relative a titeiului si produselor lichide prin metoda hidrometrica. |
ASTM D 1401 | Metoda de testare a separabilitatii apei din uleiurile minerale si din uleiurile sintetice. |
ASTM D 1500 | Metoda de determinare a culorii ASTM a produselor petroliere. |
ASTM D 1743 | Metoda de determinare a caracteristicilor anticorozive ale unsorilor lubrifiante. |
ASTM D 1744 | Metoda Karl Fischer de determinare a apei in lichidele petroliere prin titrare cu reactivi. |
ASTM D 2265 | Metoda de determinare a punctului de picurare al unsorilor lubrifiante, intr-o plaja larga de temperaturi. |
ASTM D 2266 | Metoda de determinare a caracteristicilor antiuzura ale unsorilor lubrifiante – metoda patru bile. |
ASTM D 2270 | Practica pentru determinarea indicelui de vascozitate (VI) pentru vascozitati cinematice, la 40° si 100°C. |
ASTM D 2272 | Testarea stabilitatii la oxidare a uleiurilor pentru turbinele cu abur prin metoda bombei rotative (minute, STAS 8930/71) |
ASTM D 2509 | Metoda pentru determinarea capacitatii de preluare a sarcinilor de catre unsorile lubrifiante – metoda Timken. |
ASTM D 2596 | Metoda de determinare a caracteristicilor de extrema presiune (EP) ale unsorilor lubrifiante – metoda patru bile. |
ASTM D 2711 | Metoda de testare a caracteristicilor de dezemusificare ale uleiurile lubrifiante |
ASTM D 2782 | Metoda de determinare a caracteristicilor de extrema presiune (EP) ale uleiurilor lubrifiante – metoda Timken. |
ASTM D 2896 | Metoda acceptata pentru determinarea TBN pentru uleiurile noi sau uzate. |
ASTM D 4172 | Metoda de determinare a caracteristicilor antiuzura ale uleiurilor lubrifiante – metoda patru bile. |
ASTM D 4928 | Metoda de testare Karl Fischer a continutului de apa din titei prin titrare colorimetrica. |
ASTM D 5182 | Metoda de evaluare a caracteristicilor antigipare, in sarcina, a uleiurilor (metoda vizuală FZG). |
EN - acronim al European Norm ( European Standard) / IEC - acronim al International Electrotechical Commission / VDE - acronim al Verband der Elektrotechnik, Elektronik und Informationstechnik
EN 7 | Determinarea cenusilor din produsele petroliere. |
EN 10204 | Produse metalice - tipul documentelor de inspectie. |
IEC 60156 | Lichide izolante; metoda de determinare a tensiunii de intrerupere la frecventa de putere |
IEC 60296 | Specificatii pentru uleiurile izolatoare minerale neutilizate pentru transformatoare si aparate de comutatie. |
VDE 0370-1 | Uleiuri izolante; uleiuri izolante pentru transformatoare si comutatoare. |